Archive for the ‘Sanatate’ Category:
12 Jun
Cum ne sunt bagate pe gat o gramada de cacaturi?
Cu totii am vazut, cum ieri 11 iunie 2009 Organizatia Mondiala a Sanatatii (World Health Organization > WHO) a facut public cresterea la nivelul 6 a alertei Pandemice (H1N1).
Tot ieri compania NOVARTIS a anuntat ca a produs un lot din vaccinul impotriva virusului H1N1
Ce este gripa Porcina .. sau gripa Noua N1H1?
Gripa prin definiteie este o Boala infectioasa cauzata de virusi ARN (acid ribonucleic).
Virusii pot fi de doua tipuri: unii, ai caror material genetic este facut din ADN si acei ai caror material genetic este format prin ARN.
Problema cu acest tip de virusi este ca in lipsa polimerilor ADN au o rata a aparitiei mutatiilor foarte mare.
Virusii sant germeni microscopici ce sant incapabili de a se reproduce prin ei insusi. Pentru aceasta,au
nevoie sa gaseasca o celula pe care sa o infecteze si sa actioneze ca un oaspete in care sa se poata desfasura particulele noi ale virusului.
materialul genetic: un “cod genetic”ce contine toata informatia necesara pentru crearea
noilor virusi.
Virusul gripal (Myxovirus influenzae) apartine familiei Orthomyxoviridae. Are o forma sferica, cu diametrul de 80-120 mm.
Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii.
Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din 8 fragmente care codifica 10 proteine virale (materialul genetic al virusului).
Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun, care le uneste formand nucleoproteidul. Invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica; lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza omul in timpul bolii.
La suprafata virusului se afla structurile superficiale – hemaglutinina (denumita astfel dupa capacitatea de a aglutina eritrocitele) si neuraminidaza (enzima).
Hemaglutinina asigura capacitatea virusului de a se uni cu celula receptor.
Neuraminidaza raspunde, in primul rand, de capacitatea particulei virale de a patrunde in celula gazda si, in al doilea rand, de capacitatea particulelor virale de a iesi din celula dupa multiplicare.
Nucleoproteidul (denumit si antigen-S) are structura specifica de tip; determina tipul virusului (A, B sau C).
Structurile superficiale (hemaglutinina si neuraminidaza) au specificitate de subtip si de tulpina; determina diferitele tulpini ale unui tip de virus. Exista 16 subtipuri antigenice ale hemaglutininei (H1-H16) si 9 ale neuraminidazei (N1-N9). Aceste antigene sunt supuse variatiei.
Exista 3 tipuri de virus gripal: A, B si C
Virusul gripal A produce imbolnavirea de gravitate medie sau mare. Infecteaza atat omul cat si unele animale domestice (calul, porcul, pasarile). Virusul gripal A este responsabil de aparitia pandemiilor si a epidemiilor extinse. Sunt cunoscute o multitudine de subtipuri ale gripei A. Acestea se clasifica dupa antigenii superficiali (hemaglutinina si neuraminidaza). In momentul de fata sunt cunoscute 16 tipuri de hemaglutinina si 9 tipuri de neuraminidaza.
O caracteristica importanta a virusului este specificitatea, ce consta in faptul ca virusul gripal nu poate avea 2 cauze diferite.
Ca si virusul gripal A, virusul gripal B este capabil sa isi modifice structura antigenica. Gripa de tip B este prezenta numai la om si are manifestari epidemice moderate, cu o evolutie lenta.
Virusul gripei C este destul de putin studiat. Este cunoscut ca, spre deosebire de virusurile A si B, acesta contine doar 7 fragmente de acid ribonucleic si un antigen superficial. Virusul gripal C infecteaza doar omul. Simptomele bolii sunt de obicei foarte usoare sau nu se manifesta deloc. Acesta nu produce epidemii si nu duce la urmari serioase. Este cauza unor imbolnaviri sporadice, in special la copii.
Structura antigenului nu este supusa unor astfel de transformari ca la virusul gripei A. Imbolnavirile produse de virusul gripal C coincid deseori cu epidemia gripei de tip A. Tabloul clinic este la fel ca si in cazul formelor usoare si moderat severe ale gripei A.
Variatia antigenica este particularitatea fundamentala a virusurilor gripale A si B. Aceasta are loc la nivelul antigenilor superficiali ai virusului (hemaglutinina si neuraminidaza). Cel mai probabil este un mecanism evolutiv de adaptare a virusului pentru asigurarea supravietuirii.
Exista doua mecanisme ale variatiei antigenice: minora (antigenic drift) si majora (antigenic shift).
La virusul gripal A se intalnesc ambele variatii antigenice, in timp ce la virusul B se manifesta numai variatia antigenica minora.
Variatia antigenica minora (antigenic drift) se produce in perioada interpandemica la toate tipurile de virusuri. Acestea sunt mutatii de mica importanta in genele care codifica hemaglutinina si neuraminidaza. De regula, astfel de transformari se produc in fiecare an. Ca urmare apar epidemii; apararea data de contactele anterioare cu virusul se mentine, dar este insuficienta.
Variatia antigenica majora (antigenic shift) La intervale neregulate de timp (10-40 de ani) apar virusuri cu deosebiri mari fata de populatia de baza. Aceste modificari afecteaza semnificativ structura antigenica a hematoglutininei si, mai rar, a neuraminidazei. In prezent, mecanismul de formare a noilor tulpini ale virusului gripal nu este in totalitate cunoscut. Una din teoriile existente se bazeaza pe recombinarea genelor virusului gripal la animale (pasari, porci) si om. Atunci cand o celula receptoare este infectata concomitent cu tulpini animale si umane, poate produce un virus cu hemaglutinina sau neuraminidaza complet noua.
Ca urmare a variatiei antigenice majore (shift) se formeaza tulpini absolut noi de virusuri, in fata carora marea majoritate a populatiei nu are imunitate. Aceste mutatii sunt specifice doar virusurilor de tipul A si sunt responsabile de aparitia pandemiilor
Virusul gripal se transmite cu usurinta. Cea mai raspandita cale de transmitere a infectiei este prin picaturile minuscule de saliva eliminate de bolnavi cu respiratie sau accesul de tuse (picaturi Flugge), picaturi ce pot fi purtate la distanta de curentii de aer.
De asemenea, este posibila (mai rar) si infectarea prin obiecte de intrebuintare curenta, contaminate.
In timpul unei zile, prin caile respiratorii ale omului trec aproximativ 15.000 l de aer, al carui continut microbian este filtrat depunandu-se pe suprafata celulelor epiteliale. Contaminarea microbiana este periculoasa numai in prezenta virusurilor si bacteriilor patogene, care sunt raspandite de catre bolnavii si purtatorii infectiilor respiratorii.
Prin tuse, stranut, vorbit, din rinofaringele bolnavului sau al purtatorului de virus sunt eliberate particule de secretii cu microflora patogena, inclusiv virusul gripal.
Dupa infectare, virusurile sunt retinute la nivelul epiteliului cailor respiratorii. De obicei celulele mucoasei nazale si tractului respirator “matura” virusurile, prevenind astfel infectia. Totusi, in unele cazuri, virusurile ocolesc mecanismele primare de aparare ale organismului.
In caile respiratorii virusurile se fixeaza de celule cu ajutorul hemaglutininei. Neuraminidaza distruge membrana celulara, iar virusul patrunde in interiorul celulei prin cuplare (endocitoza). Ca urmare, in celula sunt distruse procesele vitale, are loc replicarea ARN-ului viral si concentrarea particulelor virale. Noile virusuri sunt puse apoi in libertate, distrugand alte celule.
Inmultirea virusurilor se realizeaza foarte rapid: la 8 ore dupa intrarea in caile respiratorii a unei particule virale concentratia acestora atinge 10³, iar la finalul primelor 24 de ore – 10²³. Perioada de incubatie este de numai 1- 2 zile. La multiplicarea foarte rapida a virusului contribuie si faptul ca o singura celula contaminata raspandeste mai multe sute de virioni.
Ca urmare a invadarii cailor respiratorii, virusul gripal lezeaza epiteliul, afectand functia acestuia de retinere a particulelor de praf, bacterilor etc. Bacteriile patrund astfel cu usurinta in plamani; apare astfel pericolul dezvoltarii unei suprainfectii bacteriene (de ex. pneumonia, bronsita, etc.).
Epidemia reprezinta imbolnavirea unui numar mare de persoane, cu extindere geografica limitata (regiune, tara), cu durata de 3-6 saptamani.
Epidemiile restranse (locale) apar la intervale de 3-5 ani, cu virusuri mai putin agresive B si C. Cele medii (cu extindere geografica mai mare) apar la intervale de 5-10 ani si sunt cauzate de virusuri de tip A si B.
Pandemia de gripa afecteaza zone extinse ale globului si apar la intervale de peste 20 de ani. Imbolnavirea este produsa de un virus de tip A care a suferit o variatie antigenica majora (de exemplu virus avian). Virusul se raspandeste rapid si produce imbolnaviri severe.
In secolul XX au existat trei pandemii de gripa, in 1918, 1957 si 1968.
Cea mai severa dintre pandemiile de gripa a fost cea din 1918 (“gripa spaniola”) care a cauzat 40 de milioane de decese, adica de doua ori mai mult decat primul razboi mondial.
Pandemiile au loc in medie la fiecare 30-40 de ani, iar in prezent virusul gripei A (H3N2) circula deja de mai bine de 30 de ani. De aceea, pandemia poate incepe practic in orice moment;
Anual, in lume se imbolnavesc pana la 500 milioane de oameni, dintre care 2 milioane mor. Majoritatea sunt copii, in principal in primii ani de viata (pana la 5 ani) si persoane in varsta (peste 65 de ani)(WHO.com sustine ca in lume anual sunt undeva la 3-5 milioane de cazuri severe din care 250.000 -500.000 mor din cauza gripei)
Putina istorie
Primele mentionari ale gripei dateaza de mai multe secole. Descrierea unei boli cu simptomatologia gripei a fost facuta de Hipocrate inca din anul 412 i.Chr. De asemenea, accese caracteristice ale gripei au fost observate in 1173. Prima pandemie de gripa inregistrata a avut loc in anul 1580.
Intre 1889 si 1891 a avut loc o pandemie de severitate medie, produsa de virusul de tipul H3N2.
Gripa “spaniola”, produsa de virusul H1N1, a avut loc in anii 1918-1920. Aceasta a fost cea mai puternica dintre pandemiile cunoscute, inregistrandu-se peste 20 de milioane de decese. (sper ca ai vazut in ce an a fost PRIMA notificare a lui h1n1)
Gripa “spaniola” a afectat peste 20% din populatia globului, avand o evolutie foarte rapida. O particularitate neobisnuita a gripei “spaniole” era faptul ca a afectat in special tinerii.
Virusul gripal a fost descoperit de Richard Shope in 1931.
Virusul gripal A a fost identificat prima oara de virusologii englezi Smith, Andrews si Laidlaw (National Institute for Medical Research, London) in 1933. Trei ani mai tarziu, Francis a izolat virusul gripal B.
In 1940, a fost facuta o descoperire importanta – virusul gripal putea fi cultivat pe embrioni de gaina. Acest fapt a condus la aparitia unor noi posibilitati de studiere a virusului gripal. In 1947 Tailor a izolat pentru prima data virusul gripal C.
In 1957-1958 a avut loc o pandemie care a capatat denumirea de “gripa asiatica”, produsa de virusul H2N2. Pandemia a inceput in februarie 1957, in Orientul Indepartat si s-a raspandit rapid in intreaga lume. Numai in SUA, in timpul acestei pandemii, au murit peste 70.000 de oameni.
In 1968-1969 s-a produs gripa de tip “Hong Kong”, medie din punct de vedere al severitatii, produsa de virusul H3N2. Pandemia s-a produs la Hong Kong la inceputul anului 1968. Aceasta a afectat in special oamenii in varsta de peste 65 de ani. S-au inregistrat peste 33.000 de decese.
In 1977-1978 a avut loc o pandemie relativ usoara, denumita “gripa ruseasca”. Virusul gripei H1N1, care a produs aceasta pandemie, produsese deja o epidemie in 1950. De aceea, au suferit in primul rand persoanele nascute dupa 1950.
Unde e problema mea?
pai sa va arat
baietii astia de la Orgasniatia Mondiala a Sanatatii sustin ca acest virus nou H1N1 (cunoscut si ca Gripa Porcina, sau gripa noua) este o tulpina noua desprinsa din h1n1( printr-o mutatie) la care nu exista vaccin (pana acum cateva zile).
Citind articolul asta mi-am dat seama cat sunt de mincinosi si cum incearca sa manipuleze masele inducand o stare de neliniste. In articol aflam cum Deja sunt aproape 30000 de cazuri confirmate si ca virusul s-a extins in 74 de tari. La prima vedere pare ingrozitor dar … Acest virus a aparut undeva prin martie (18 marite 2009 a fost confirma primul caz) ..iar pana azi .. 12 iunie .. sunt numai 144 decese in intreaga lume. Comparand cu datele statitice .. de oriunde .. legate de epidemiile de gripa anuale normale (500000 pana la 2 mil/an) .. ne dam seama ca totul e o gogoritza. Daca faci un mic calcul ..iti vei da seama ca Gripa Porcina sau H1N1 tip nou din punct de vedere statistic este de apoximativ 1000 de ori mai NELETAL decat virusul gripal normal (cel de care ne ferim in fiecare primavara). Care ar fi scopul acestor organizatii? De ce vor sa ne sperie? Ce spera sa obtina pe urma acestei panici globale?
Hmm .. ia uita-te la lista tarilor afectate? .. nimic ciudat? … cam 70% din populatia globului terorizata .. bombardata cu stiri despre acest virus de 3 luni incoace. 70% din 6.783.421.727 (estimat in mai 2009) ar fi aproximativ 4.7 miliarde de panicati .. care cauta un medicament ..un antivirus….
Frumos nu? … sa creezi o piata …sa creezi o cerere .. dupa care sa oferi un produs.
Dar cine ar puta fi capabil de asa ceva?
Tot ieri am primit raspunsul .. > Grupul Novartis a anunţat că a produs un lot din vaccinul împotriva virusului H1N1
Tare nu?
Sa vezi ce am descoperit cand am cautat pe google despre baietii astia.
Sunt unii din cei mai tari producatori de medicamente din lume …si nu numai.
Sunt o companie multinationala cu sediul in Basel, Elvetia (Elvetia .. rai financiar – loc in care secretul operatiilor financiare efectuate iti este garantat)
Din acest grup fac parte mai multe compani:
Sandoz Laboratories (mai tarziu si-a schimbat numele in Novartis) sunt cei care au produs LSD-ul 
Novartis – produse farmaceutice
CIBA – aici produc detoate (se incearca preluarea aceste compani de catre BASF .. momentan Comisia Europeana pentru Concurenta revizuie aceasta preluare) produse agricole, prod in ind auto, Constructii, conducte, Materiale electronice (cei mai buni conductori Au si Ag), Industria extractiva a petrolului, cerneluri, Lubrifianti, Polymeri, vopsele, hartie, foto -digital foto, plastic, Cauciuc, textile, tratamentul apei ..si alte produse petrochimice
Syngenta – seminte tratate si pesticide (aceasta corportie se opune interzicerii in Elvetia a Organismelor Modificate Genetic)
In 2007 o organizatie de tarani din Brazilia au protestat impotriva acstei firme … e apre ca protestatarii au fost atacati de un grup de oameni inarmati .. 2 morti si maimulti raniti.. Protestatarii au afirmati ca atacatorii erau platiti de aceasta firma.Au mai multe probleme legate de efectele secundare provocate de unele pesticide produse de ei.
INTEBARE:
Nu crezi ca un astfel de grup de firme ar fi interesat in a crea o piata de 4.5 miliarde potentiali cumparatori? Nu cred ca au probleme legate de moralitate sau de etica. In capitalism, singurul scop al unei firme ..corporatii .. este .. de a SCOATE PROFIT. Nu prea exista legi care sa faca apel la morala si etica .. si daca acestea ar fi incalcate .. cine ar trebui pedepsit? .. Corportia intreaga nu o poti baga la inchisoare .. poti doar sa-i dai o amenda … Apropo .. acest grup are vanzari undeva la 53 miliarde dolari/an (cifre 2008 ) .. Crezi ca nu-si permit sa plateasca o amenda?
Crezi ca nu-si permit sa intoxice massmedia cu tot felul de stiri .. sau sa plateasca oameni sa bage populatia in sperietzi? Chiar crezi ca in Organizatia Mondiala a Sanatatii nu sunt oameni coruptibili ..care ar spune orice pentru pretul corect?
Cateva intrebari care sa te puna pe ganduri: ..
Stii ca gripa normala sezonala in fiecare an e diferita de cea din anul care a trecut?
Stii ca o mutatie genetica suferita de un organism asupra unei caracteristici a acesteia.. se transmite in proportie de 100% tuturor urmasilor acelui organism in egala masura se transmite si informatia genetica originala … iar in proportie de 66% genele mutante le domia pe cele originale Astfel in proportie de 3:1 un organism mutant chiar si la a 2-a generatie v-a avea caracteristica predominanta mutanta.(Legile lu Mendel)(Genetica a 12-a .. hibridizare parca)
Stii ca dintre cele peste trei miliarde de baze care alcatuiesc genomul uman, doar doua procente sint folosite pentru crearea organismului. Insa virusurile inserate in genom, martorii a milioane de ani de lupta intre organismul invadat si infectia virala, totalizeaza in jur de 8%?
Stii ca noi suntem rezultatul a milioane de ani de accidente si mutatii genetice?(Darvin)
Crezi ca mutatiile genetice asupra plantelor… plante care ajung pe masa noastra .. in organismul nostru au in timp efect asupra noastra?
Crezi ca unele entitati economice, corporatii, in goana nebuna dupa profituri ar fi in stare sa ne inbolnaveasca cu buna stiintza .. infestand alimentele prin pesticide, ierbicide si alti hormoni de crestere(folositi in cresterea animalelor) ….dupa care sa ne trateze de acele boli pe care EI le-au creat?
Cred ca fiecare gandeste ce vrea ..si are dreptul sa fie ce-si doreste sa fie .. Nu-mi place ca altii sa ia decizii pentru mine .. cu atat mai putin sa-mi controleze viatza.
In trecut .. Sclavia si Religia erau singurele moduri de control al maselor .. azi ..prin salariu, prin mass-media , prin medicina, prin drepturile de autor,petrol, certificate de inventie, patente, frica de Criza.. Panica .. generata de teroristi .. etc ..sunt noile forme de control al maselor. Cine dispune de toate aceste mijloace? EXACT ..COMPANIILE
Cine sunt singurii beneficiari a tot ceea ce intraga omenire munceste? … EXACT ..TOT COMPANIILE. (sa nu-mi zici ca statul … In SUA .. recentele nationalizari facute .. au fost facute de catre Trezoreriei Statelor Unite si incorporate in Federal Reserve bank ,care nu are ca actionari statul USA ..ci niste oameni ..si corporatii private da asta-i alta poveste)
PS: Te mai simti Liber?
Articole interesante pe aceeasi tema:
- Ovi isi spune ofurile aici, aici si aici
- pe GDD am gasit un spot publicitar pentru o campanie de vaccinare din 1976 tot pentru gripa porcina
- la Arhi am gasit astea: despre vaccinul pentru cancer de col uterin si cum poti intra in parnaie
- la Piticu am gasit o poza faina care spune tot despre rasismul din USA
- Alin Farcas .. are o poezie interesanta … aventurile unui porcin very funny
- Oradeanul are cateva sfaturi si ..cateva date importante
- Bad Pitzi … cred ca defapt ea a adus gripa in Romania si cateva impresii de calatorie
-lu’ Petreanu .. i se pare caraghios faptul ca sunt deja 5 “bolnavi” în România, care se simt “bine” .. asa-i la noi frate ..
-lu’ Blogatu i se pare ciudat ca gripa se numeste GRIPA PORCINA dar .. nu e pe deplin corect ..
- articolul asta e cam SF ..dar no .. imi cam sustine punctul de vedere
30 Apr
In fiecare an, in lume, se folosesc intre 6 si 9 bilioane de prezervative. Din nefericire, folosirea lor nu este universal acceptata. Expertii sunt de parere ca folosirea prezervativelor reduce considerabil riscul imbolnavirilor cu HIV si alte boli cu transmitere sexuala. Chiar daca religia catolica este impotriva folosirii lui, a anuntat recent ca este de acord cu folosirea lor dar in anumite circumstante. Papa Benedict spunea ca imbolnavirea cu HIV si SIDA ar trebui controlate doar prin abstinenta.
Prezervativul este un tub (sau o membrana) confectionat dintr-un material moale, subtire, flexibil si inchis la unul din capete (ca o caciulita). Este folosit ca un mijloc de contraceptie in activitatea sexuala. Colecteaza lichidul seminal si actioneaza ca o bariera impotriva intrarii spermatozoizilor in vagin. Termenul de prezervativ provine din limba franceza, de la cuvantul preservatif, si inseamna “remediu folosit pentru prevenirea unui rau”.
Dar te-ai intrebat pana acum de unde vine si care este povestea prezervativului?
Anul 1000 i.Hr.
Istoria prezervativului incepe cu cateva mii de ani in urma. Exista imagini din Egiptul anului 1000 I.Hr. ce prezinta personaje care poarta un fel de teaca pe penis, fara a stii daca aceasta avea rol protector sau de ritual. Primele prezervative au fost facute din in, materiale mai dure, piele, sau chiar din cornul al unui animal.
100 – 200 d.Hr.
Din desenele rupestre gasite in pestera Combarelles din Franta, se cunoaste ca in Europa se folosea prezervativul. Desenele prezinta invelitori de penis. De asemenea, in Roma Antica se foloseau prezervativele din intestine de oaie sau capra.
Anul 1500
Este anul in care epidemia de sifilis a afectat intreaga Europa. Cel care a aratat rolul benefic al prezervativului este Gabrielle Fallopius (anatomist italian ce vorbeste despre aceste lucruri in cartea sa “De Morbo Gallico“), care prezenta confectionarea unor acoperitori pentru penis din panza de in, cu rolul de a impiedica transmiterea sifilisului. Deoarece s-a constatat ca este bun impotriva bolilor si infectiilor, mai tarziu a aratat ca este si un bun contraceptiv. Tot in acest an s-au facut si primele imbunatatiri la prezervativ: se trata cu o solutie chimica dupa care se lasau la uscat. Aceasta metoda a fost catalogata ca prim spermicid.
Anii 1700
Termenul de prezervativ (engl. condom) a fost publicat pentru prima data in 1706 intr-un poem. Termenul este dat de doctorul Condom, ce profesa in timpul lui Charles II. Se crede ca acesta incercat, astfel, sa il ajute pe rege pentru a nu avea copii nelegitimi.
Prezervativele erau facute din intestine de animal, si dadeau rezultate ca si anticonceptional. Acest tip de condom era descris la acea vreme ca “o armura impotriva placerii, dar ca protector impotriva infectiilor“. Pe la jumatatea anilor 1700, prezervativele realizate manual se puteau gasi in magazinele din Londra. Se facea chiar si publicitate pentru produs.
Anii 1800
Uzul prezervativelor a fost afectat benefic de noi descoperiri tehnologice, economice dar si sociale, in Europa si SUA. Realizarea prezervativelor a fost revolutionata de descoperirea anvelopelor de cauciuc. Goodyear si Hankock au inceput sa produca rapid si in masa, prezervative, prin procedeul de vulcanizare a cauciucului. Vulcanizarea este un procedeu de tratare a cauciucului brut cu sulf, apoi expunerea lui la temperaturi ridicate. Cauciucul devine astfel mai rezistent, elastic si impermeabil.
In anul 1861, a fost publicata prima reclama la prezervative in New York Times. In 1873, Legea Comstock a fost aprobata. Numita dupa Anthony Comstock, legea interzicea publicitatea oricarui produs contraceptiv, si de asemenea, era permisa confiscarea prezervativelor trimise (comercializate) prin posta.
Anii 1900
Dupa anul 1919 la fabricarea prezervativelor a inceput sa se foloseasca latexul, in Ohio, (latexul este un suc secretat de anumite plante), datorita calitatilor superioare fata de cauciucul folosit pana in acel moment. Frederick Killian a fost cel care a venit cu ideea. Acest nou tip de prezervativ s-a bucurat de o vanzare nemaipomenita. La mijocul anilor 1930, producatorii din USA scoteau 1,5 milioane de prezervative pe zi. In 1957, primele prezervative lubrifiate au fost aduse in Anglia de firma Durex (una din cele mai cunoscute marci de condoms in prezent. Durex: DUrabitity, Realiability and EXcellence).
In 1960 folosirea prezervativelor ca si contraceptiv, a facut ca folosirea pastilelor si sterilizarea sa devina si mai populare. Importanta prezervativelor impotriva HIV sau SIDA s-a recunoscut pe plan larg, la sfarsitul anilor \\’80.
Prezervativul feminin exista in Europa inca din 1992 si acceptat de catre FDA (Food and Drug Administration), iar in SUA un an mai tarziu.
Prezervativul feminin este un cilindru inchis la unul din capete din poluretan. La amandoua capetele este prevazut cu cate un inel flexibil. Prezervativul feminin se introduce in vagin inaintea contactului sexual (cel mult 8 ore). Capatul inchis al prezervativului este pe post de ancora. Este pozitionat in dreptul colului uterin. Capatul deschis al cilindrului are cel de-al doilea inel flexibil, mai mare decat primul si ramane in afara corpului, acoperind vulva si o parte din perineu. Se scoate imediat dupa contactul sexual.
In 1990 s-au introdus prezervativele colorate si cu arome. In 1994 s-a realizat prezervativul din poliuretan (este un material, gen plastic, ce permite realizarea unor prezervative mai subtiri decat cele din latex) in USA. Prezervativele din poliuretan sunt ca si alternativa pentru barbatii alergici la cele din latex.
Cui se recomanda prezervativul
Prezervativele sunt de diferite dimensiuni, forme, lungimi, culori si arome. Exista prezervative pentru barbati, dar si pentru femei.
Este indicat cuplurilor care:
- isi doresc o si mai mare protectie contraceptiva;
- doresc sa nu contacteze vreo boala venerica;
- au probleme de ejaculare (ejaculare precoce);
- partenera are leziuni cervicale;
- nu folosesc o alta metoda de contraceptie.
Se rup usor?
Mentionam ca exista prezervative lubrifiate si nelubrifiate. Diferenta dintre ele este aceea ca prezervativele fara lubrifiere prezinta un risc mai mare de rupere intravaginala, in cazul in care vaginul nu este lubrifiat indeajuns. De asemenea, prezervativele foarte subtiri sunt mult mai expuse la rupere.
Cum folosim prezervativul?
Atentie sa nu il intepi cu ace sau orice alt obiect ascutit.
Nu il desface sa te joci cu el daca ai de gand sa il folosesti.
Nu il umfla ca pe un balon daca vrei sa il folosesti.
Prezervativul il pui pe penis cand esti in erectie si ai un contact sexual.
Lasa putin spatiu la varful prezervativului pentru a elimina aerul. In acest loc se va colecta lichidul seminal. Cand il desfaci tine cu doua degete de acest capat si ruleaza-l pe penis, cu grija.
Retrage penisul din vagin dupa ejaculare, tinand cu grija de prezervativ (cu degetele de la baza) pentru a nu aluneca si pentru a impiedica raspandirea spermei.
In cazul in care prezervativul se rupe sau aluneca, folositi imediat un spermicid si luati si o pastila contraceptiva suplimentara.
Atentie sa nu zgariati prezervativul cu inele, unghii si alte bijuterii (nici cu dintii sa nu trageti de el).
Verificati intotdeauna data expirarii cand cumparati prezervative.
Pentru protectie contraceptiva marita odata cu folosirea prezervativului folositi si spermicide.
Cand desfaceti prezervativul nu folositi foarfeca sau alte obiecte taioase. Se va rupe cu mana de la locul indicat.
Prezervativul nu se refoloseste, nu se spala, se arunca dupa folosire.
Ce material este mai indicat
…latexul deoarece este mai rezistent si nu lasa ca bacteriile sa treaca.
Prezervativele din fibre animale nu ofera protectie HIV, dar nici impotriva altor boli venerice.
Nu uita ca prezervativul este singura metoda prin care va protejati amandoi, atat de boli cu transmitere sexuala cat si de o sarcina nedorita.
In prezent piata ofera o varietate de prezervative pentru toate “gusturile” si fanteziile
- prezervative cu forme variate;
- prezervative colorate;
- prezervative lubrifiate (cu ulei de silicon, geluri, pudra sau nelubrifiate);
- prezervative de grosimi diferite;
- prezervative cu diferite texturi;
- prezervative cu arome;
- prezervative cu spermicide sau fara.
Ai vreo preferinta anume? Care ti se pare cel mai potrivit? Preferi aroma de capsuni sau de banane?
15 Apr
Autoarea articolului de mai jos este doamna Elizabeth Morin Dept. de Chimie medicala, Merck Frosst Canada
O prietena care face chimioterapie la spitalul Printesa Margareta pentru cancer la san mi-a telefonat azi sa-mi spuna ce s-a descoperit in legatura cu cauzele cancerului la san. Seara am aflat aceeasi informatie de la o prietena din Montreal.
Pacientei cu cancer i s-a indicat la spital sa foloseasca deodorant in locul anti-perspirantului. Motivele sint expuse mai jos. Mi s-a parut ca informatia merita difuzata. Impart aceasta informatie fiindca mi se pare ca are logica.
Doamnelor, aveti grija ! Domnilor, difuzati aceasta informatie femeilor din viata dvs.
Cu ceva timp in urma am participat la un seminar despre Cancerul la san. Cind s-a ajuns la “Intrebari si raspunsuri” am intrebat de ce cancerul de san este localizat in cele mai multe din cazuri la subsioara ? Atunci nu mi s-a putut raspunde la intrebare. Cauza principala a cancerului de san este folosirea anti-perspirantelor. Cum ? O anumita concentratie a toxinelor duce la mutatii celulare, si anume cancer.
Da, ANTI-PERSPIRANTUL.
Majoritatea produselor de pe piata sint o combinatie anti-perspirant/deodorant, deci mergeti acasa si verificati. Deodorantul este bun, anti-perspirantul nu este bun. Iata de ce : Corpul uman se foloseste de citeva zone pentru a elimina toxinele din corp, si anume: spatele genunchiului, spatele urechii, zona inghinala si subsioara. Toxinele sunt eliminate sub forma de transpiratie. Anti-perspirantul, asa cum ii indica clar si numele, inhiba transpiratia, impiedicand corpul sa elimine toxinele la subsioara. Aceste toxine nu dispar pur si simplu. Corpul le depoziteaza, in schimb, in nodulii limfatici de sub brat din moment ce nu le poate elimina prin transpiratie.
Aproape toate tumorile in cazul cancerului de san sunt localizate in sfertul sus-exterior al sanului, adica exact acolo unde se gasesc nodulii limfatici.
Barbatii sunt mai putin (dar nu deloc) expusi riscului de a face cancer de san datorita folosirii anti-perspirantului deoarece produsul ramane mai mult in parul axilar si nu este aplicat direct pe piele. Femeile care aplica anti-perspirantul imediat dupa depilare comporta un risc crescut de cancer la san, deoarece depilarea duce la mici rani, imperceptibile, pe piele, ceea ce constituie o poarta de intrare a chimicalelor in zona subsioarei.
Concluzii si completari
· deodorantele si antiperspirantele care contin aluminiu reprezinta un risc de Alzheimer (aluminiul patrunde in organism ajunge la creier ).
· s-a constat ca anumite substante continute de antiperspirante si deodorante (parabenii si aluminiul) se regasesc in tesuturile cancerigene ale sanilor. Ele patrund in organism si sunt stocate in aceste tesuturi cancerigene insa nu se poate spune daca ele conduc la aparitia cancerului, nu se poate demonstra legatura lor cu declansarea cancerului. Patrunderea lor in organism este facilitata prin raderea parulu ide la subbrat.
· studiile sustin ca nu blocarea glandelor sudoripare ar fi responsabila de aparitia cancerului la san, ci doar substantele continute de deodorante si antiperspirante, deci procesul in sine de impiedicare a transpiratiei nu conduce la cancer (altfel inclusiv remediile naturiste de stopare a transpiratiei – gen ceaiuri, spalaturi cu bicarbonat etc. – ar trebui sa provoace cancer la san in aceeasi masura). Problema este subtanta cu ajutorul careia se face stoparea transpiratiei: aluminiul (el blocheaza glandele sudoripare) -parabenii care au fost gasiti prezenti in tesuturile cancerigene.
· Motivul mirosului urat de transpiratie se datoreaza nu transpiratiei in sine. Substantele si lichidele eliminate prin porii pielii nu sunt urat mirositoare. Mirosul urat este provocat de actiunea care are lor intre bacteriile ce coexista in mod normal pe pielea noastra si sarurile eliminate prin transpiratie. daca aceste bacterii n-ar exista, nici transpiratia n-ar fi urat mirositoare. Poate ca rezolvarea problemei mirosului urat de transpiratie se promoveaza un pic gresit. Accentul n-ar trebui sa cada pe impiedicarea transpiratiei, ci pe inlaturarea cat mai eficienta a bacteriilor ce “zac” pe pielea noastra. Solutia optima? Apa si sapun din greu. Prin spalare, bacteriile sunt indepartate in mare parte de pe pielea noastra. In timpul dintre spalari, ele se inmultesc. Cu cat trece mai mult timp intre spalari, cu atat avem mai mutle bacterii din acestea pe piele si ca urmare riscam sa mirosim mai urat.
· Specialistii sustin ca sapunurile antibacteriene: sunt o masura prea drastica de igiena care face mai mult rau decat bine: pe langa bacteriile ce traiesc pe pielea noastra, sapunurile antibacteriene distrug si o serie de celule ale pielii noastre, lucru deloc imbucurator. Nu uitati ca anumite bacterii (chiar daca tindem sa zicem “ihhheaaaah, bacteriile sunt un lucru rau”) este necesar a exista pe pielea noastra. Ele regleaza niste procese.
· Sterilizarea excesiva nu e un lucru bun.
De-aia unii sustin ideea ca sapunurile antibacteriene nu-s prea indicate in igiena bebelusilor. Ii sterilizeaza prea tare, iar sistemul lor imunitar nu mai intra in contact cu anumite bacterii si astfel sistemul imunitar nu dezvolta capacitatea de a lupta impotriva unor boli (ex: astmul si alergiile).
Daca ai pe cineva de gen feminin la care tii … iti sugerez sa-i trimiti acest link
28 Mar
Legume
Andive 22
Anghinare 38
Ardei gras rosu 39
Ardei gras verde 25
Ardei iute 24
Bureti 22
Cartofi 89
Cartofi noi 80
Castraveti 19
Ceapa uscata 51
Ceapa verde 35
Ciuperci 35
Conopida 32
Dovleac 32
Fasole uscata 346
Fasole verde 38
Gulie 33
Hrean 81
Linte (uscata) 337
Loboda 19
Mazare uscata 343
Mazare verde boabe 96
Manatarci 34
Marar (frunze) 30
Morcovi 45
Napi 32
Pastarnac 72
Patlagele rosii 25
Patlagele vinete 27
Patrunjel (frunze) 50
Patrunjel (radacina) 53
Praz 54
Ridichii de iarna 26
Ridichii de luna 19
Salata verde 22
Sfecla rosie 43
Spanac 25
Sparanghel 21
Telina 45
Urzici 68
Usturoi 137
Castraveti in otet 9
Gogosari in otet 15
Salata de varza rosie murata 16
Salata de sfecla rosie 38
Varza acra 18
Varza alba 25
Varza de Bruxelles 50
Varza chinezeasca 19
Varza rosie 33
Varza verde 71
Fructe
Afine 60
Agrise 48
Ananas 52
Banane 84
Caise 64
Capsuni 50
Cirese 82
Cirese amare 80
Coacãze rosii 54
Coacãze negre 65
Coarne 81
Corcoduse 45
Dude 81
Fragi de pãdure 57
Grapefruit 50
Gutui 66
Lãmâi 55
Mandarine 40
Mere 59-74
Merisoare (coacãze de munte)67
Mure 77
Nectarine (prune Peche) 56
Pepene galben 30
Pepene verde 29
Pere 59-80
Piersici 65
Portocale 53
Prune 89
Struguri 100
Visine 66
Zmeura 67
Fructe uscate
Alune 682
Arahide 584
Caise fara sâmburi 304
Fistic 650
Castane 400
Curmale cu sâmburi 326
Dovleac (seminte) 572
Floarea soarelui (seminte) 420
Mãcese (cu seminte) 270
Mãsline 664
Mere uscate 302
Pere uscate 300
Nuci (în coajã) 654
Piersici (fãrã sâmburi) 304
Prune (cu sâmburi) 306
Smochine 267
Stafide 307
Lactate
Brânza burduf 337
Brânzã grasã de vaci 156
Brânza slabã de vaci 97
Branzeturi topite 366
Cascaval 382
Iaurt gras 55
Iaurt slab 30
Lapte bãtut 64
Lapte praf normal 498
Lapte vaca integral 67
Lapte vaca degresat 50
Lapte de capra 67
Lapte de oaie 113
Telemea de vacã 243
Telemea de oaie 270
Smântâna 20% 213
Smântâna 30% 299
Unt 806
Urda 136
Fãinoase
Arpacas 348
Biscuiti 337
Cornuri, chifle 269
Faina de grâu 357
Faina de secarã 353
Faina de porumb 351
Fulgi de ovãz 382
Grâu 348
Gris 354
Mãlai 362
Orez 351
Orez decortificat 355
Pâine de grâu alba 282
Pâine graham 256
Pâine de grâu intermediara 255
Pâine de grâu neagra 245
Pâine secara 239
Paste fãinoase obisnuite 360
Paste fãinoase cu ou 366
Porumb 362
Carne
Cãprioarã 100
Cal 113
Curcan 179
Curcan (gras) 227
Gãina (grasã) 167
Gãina (slabã) 128
Pui de gãinã 177
Gâscã (semigrasã) 260
Gâscã (grasã) 392
Iepure 98
Miel 260
Mistret 114
Oaie (grasã) 331
Oaie (slabã) 144
Porc gras 340
Porc semigras 295
Porc slab 143
Rata 136
Vita grasã 401
Vita slabã 118
Vitel slaba 226
Creier 125
Ficat porc 146
Ficat vitã 146
Inimã bovine 93
Limba 215
Rinichi (bovine, porc) 122
Mezeluri si conserve din carne
Leberwurst 349
Parizer, cremurst 289
Pate de ficat 261
Carnati de casa 324
Carnati cabanos 374
Muschi tigãnesc 333
Salam italian, vânãtoresc 316
Salam rusesc, Poiana 402
Salam uscat, tip Sibiu 510
Salam de varã 579
Slãnina afumata 729
Sunca presata 330
Tobã de porc 299
Conserve din carne porc 327
Conserve din carne vitã 156
Carne de carne porc cu fasole boabe 158
Carne de carne porc cu mazãre 166
Carne de carne vitã cu fasole boabe 135
Oua
Albus de ou de gãinã 57
Gãlbenus 364
Ou de gãina (50g) 85
Ou de ratã (60g) 104
Praf de ou 564
Peste
Babuscã 113
Calcan 88
Conserva crap în sos tomat 125
Conserva stavrid in sos tomat 125
Conserva stiucã în sos tomat 123
Cod in sos tomat 85
Hering in sos tomat 170
File de macrou in sos tomat 164
Heringi in ulei 325
File de sardina in ulei 280
Crap 104
Crap sãrat 141
Hering de primãvarã slab 167
Hering de varã,toamna, iarna 245
Heringi gr. sãrati 254
Heringi sl. sãrati 135
Icre (crap) 130
Icre (stiucã) 125
Icre de Manciuria 255
Icre negre (caviar) 246
Macrou 183
Morun 115
Nisetru 238
Plãticã 78
Salãu 83
Scrumbii de Dunãre 299
Scrumbii de Dunãre sarate 274
Semigras(crap,pastrav,chefal plãtica ) 115
Slab (biban, salãu) 88
Somn panã 244
Stiucã 82
Stavrid 115
Stiucã sãratã 98
Grãsimi
Seu de ovine si bovine 927
Margarina 786
Ulei floarea soarelui 929
Ulei soia 928
Unt 806
Unt topit 903
Untura de gâscã 923
Untura de porc 928
Bãuturi
Bere blonda 47
Bere neagra 47
Pepsi 40
Rom 312
Tuicã 250
Vin mediu 53
Wisky 400
Cafea fara zahar 0
Ceai fara zahar 0
Liquor 330
Mancaruri
Ardei umpluti cu carne 81
Bors de loboda 160
Bors de perisoare 220 (o portie)
Bors rusesc de legume 188 (o portie)
Bors rusesc de legume si smântâna cca 25g 245 (o portie)
Bulion 95
Carne fripta la gratar 144
Ciorba de burta 400 (o portie)
Ciorba de carofi 385 (o portie)
Ciorba de miel 380 (o portie)
Mancaruri
Ciorba de oase porc 120
Ciorba de peste 220 (o portie)
Ciorba de potroace 220 (o portie)
Ciorba de stevie 163 (o portie)
Ciulama de ciuperci 356 (o portie)
Ciulama de pasare cu mãmãligutã 428 (o portie)
Friptura de pasare cu piure cartofi si salata de sfecla 594 (o portie)
Hamburger si chifla 140
Mãmãligã 328
Mamaliga cu telemea de vaca si smântâna 348 (150g din care 50 g smântâna)
Mâncare de fasole verde cu carne de vita slaba 80
Mâncare de fasole verde cu pui 96,1
Mancaruri
Mititei din carne slaba 196
Omleta dietetica 246 (2oua si unt)
Oua ochiuri 146 (un ou)
Peste rasol 80.4
Pilaf cu carne 515 (o portie)
Pilaf dietetic 320 (o portie)
Piure de cartofi 20.5
Piure de cartofi/unt/lapte 140
Rosii umplute cu salata de vinete 82 ( din care5g ulei /100g)
Salata de sfecla 79
Salata de spanac 87
Sos de rosii pentru mancaruri 58
Supa de carne slaba 10 (o portie)
Supa de legume 9 (o portie)
Supa de morcovi 16
Supa de oase 70
Supa de pasare à la greque 80 (o portie)
Supa de pasare cu taitei 168 (o portie)
Supa de rosii 168 (o portie)
Supa de vaca 80
Supa de zarzavat cu fidea 132 (o portie)
Supa de zarzavat cu galusti de gris 211 (o portie)
Produse zaharoase
Amidon 340
Bomboane de ciocolata 574
Bomboane fondante 420
Branzoaice 427 (o portie de 200g)
Caramele cu lapte 398
Ciocolatã cu lapte 603
Ciocolatã cu vanilie 570
Ciocolatã menaj 536
Compot de cirese 65
Compot de mere 73
Compot de caise 60
Compot de prune 65
Compot de visine 65
Compot de struguri 80
Compot de gutui 70
Compot de pere 85
Compot de piersici 70
Dropsuri 405
Dulceatã 328
Ecler cu crema de vanilie 300 (un ecler de 140g)
Gem caise 302
Gem cãpsuni 304
Gem gutui 308
Gem piersici 308
Gem prune 300
Gem visine 399
Gem zmeurã 304
Glucoza 319
Halva din floarea soarelui 546
Halva din susan 554
Jeleu 314
Lactoza 407
Magiun de prune 245
Marmelada extra 292
Martipan 495
Miere de albine 340
Nectar de caise 73
Nuga 575
Peltea de gutui 300
Placinta cu brânza de vaci 260
Praline 450
Rahat 398
Salata de fructe 150
Savarina cu frisca 300 (cca 120g)
Sirop de fructe(visine,zmeurã) 288
Spumã de albus cu fructe 244 (un ou)
Zahar 410
14 Mar
Proteinele, lipidele si glucidele din alimente asigura aportul caloric necesar organismului pentru dezvoltare normala si întreþinerea vieþii. Acoperirea nevoilor calorice trebuie sa se faca cu 13 – 18% pe seama proteinelor, 30 -50% prin lipide si 50 – 55% prin glucide.
Conform datelor comitetului de experþi ai O.M.S. pentru o alimentaþie buna, cantitatea de calorii adusa organismului prin alimente trebuie sa scada cu vârsta, astfel: cu 3% pentru fiecare 10 ani între 25-45 ani, cu 7,5% la fiecare 10 ani între 45-65 ani si cu 10% peste 65 ani, astfel ca între 65 si 70 ani un barbat are nevoie de cca. 2400 calorii/zi iar o femeie de 2100 calorii/ zi. Indiferent de vârsta, necesarul zilnic de proteine este de 1 -1,5 grame pentru fiecare kg. de greutate corporala. La copii, consumul de proteine trebuie sa fie mai mare, cca. 1,5 – 2 grame pentru fiecare kg. de greutate corporala. Lipidele trebuie sa aduca organismului cca 70 -80 grame/zi, jumatate din acestea trebuind sa fie de origine vegetala iar glucidele maxim 50% din aportul calori zilnic.
Totodata, cantitatea de zahar zilnica din alimentaþie nu trebuie sa depaseasca 50 grame, indiferent sub ce forma sunt preluate de organism.
Pentru copii este necesar pentru asigurarea necesarului de proteine de a fi consumate alimente cu valoare biologica mare: lapte, carne de vita, peste, pasare, albus de ou.
O alimentaþie buna pentru menþinerea unei sanataþi normale, neafectata de greselile de alimentaþie, se face eliminând urmatoarele alimente: carne grasa, peste gras, mezeluri, conserve, afumaturi, organe, galbenusuri de oua, untura, seu, unt, fasole uscata, alune, migdale, arahide, smochine, curmale, pepene galben, lapte integral, brânzeturi grase,smântâna, toate bauturile alcoolice, cacao, cafea naturala.
O atenþie deosbita trebuie acordata consumului de sare, un aport zilnic mare de sare ducând de cele mai multe ori la dereglari serioase în sanatate, din care cel mai des întâlnita este hipertensiunea arteriala. Un consum normal de sare nu trebuie sa depaseasca 10 g./zi, luând în calcul toate formele de aport: mâncaruri, pâine, conserve, mezeluri, muraturi, etc. Trebuie sa se reþina ca fara nici un aport de sare din afara unele alimente au un conþinut bogat în sodiu: carnea, laptele, legumele. Pentru ” corectarea” gustului diverselor preparate culinare, este bine sa se foloseasca sarea medicinala sare fara sodiu), dar care nu trebuie fiarta sau prajita.
Folositor pentru organism este asocierea alimentelor consumate, cel puþin la mesele principale, cu legume si fructe, aportul de fibre vegetale, vitamine si minerale al acestora fiind foarte benefice.
Va recomandam sa consultaþi lista conþinutului în vitamine si saruri minerale ale alimentelor.Veþi putea sa întocmiþi propia dvs. dieta cu o alimentaþie echilibrata care sa va asigure necesarul zilnic.
De reþinut: persoanele care doresc sa slabeasca nu trebuie sa consume alimente cu un aport mai mare de 700 calorii/zi dar nu se vor neglija vitaminele si sarurile minerale.
